Toata durerea pe care am simtit-o demult, pluteste acum in van
Iar eu inca o data rulez in minte imaginea ta pe tavan
Si sangele care imi curge prin vene e plin de venin
Si astept ca cerul negru si apasator sa devina senin
Astept incontestabila feerie ce-o simteam atunci
Dar stiu ca e pierduta pe veci, in departate lunci
Si fumul ce te-nconjoara acum se risipeste aevea
Si pentru prima oara admit ca vad clar lectia.
Si nu-mi e frica, te doresc,
Un elogiu cu care m-amagesc,
Si nu-mi e frig, te caut,da,
Dar nu mai esti tu in mintea mea.
Poate doar in ascunse ruine,
Printre ale inimii dune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu